Danemarca a pornit spre Polul Nord

Spărgătorul de gheaţă Oden, la bordul căruia se află expediţia daneză spre Arctica.

O expediţie daneză este în drum spre Arctica pentru a afirma suveranitatea regatului asupra zonei fundurilor mării, precum şi asupra rezervelor de petrol existente. Dar acest demers riscă să întâmpine o dublă opoziţie, din partea Rusiei şi a ecologiştilor.

Cu câteva zile în urmă, o echipă de vreo douăzeci de cercetători danezi a pornit din Svalbard [un arhipelag norvegian pe ţărmul Oceanului Arctic şi Oceanului Atlantic] către Polul Nord, la bordul spărgătorului de gheaţă suedez Oden. Ei au ca ţel de a dovedi că 155 000 de kilometri pătraţi din fundul Oceanului Arctic – inclusiv Polul Nord – fac parte din platoul continental groenlandez şi deci ar trebui să fie încorporaţi în Regat [care include, pe lângă Danemarca, Groenlanda şi Insulele Feroe].

Expediţia nu are decât şase săptămâni pentru a-şi îndeplini misiunea, ştiind că este foarte posibil ca gheţurile polare să-i împiedice pe cercetători de a o duce la capăt. Ei trebuie să colecteze date batimetrice, pe dorsala Lomonosov şi din straturile de sedimente din bazinul Amundsen, la est de Polul Nord. Aceste date sunt esenţiale pentru ca Regatul Danemarcei să poată revendica, în 2014, pe lângă ONU, o parte considerabilă din fundul oceanului care se întinde la nordul limitei de 200 de mile marine [1 milă marină=1852 metri], din Groenlanda până la Polul Nord.

Se pun trei întrebări: va exista un conflict între Danemarca şi Rusia, deoarece Rusia revendică şi ea  porţiuni din acest teritoriu? Care este motivul din spatele revendicării daneze? Danemarca ar  proteja Polul Nord, în cazul în care ar deveni danez?

Să începem cu Rusia. Convenţia privind dreptul mării a ONU din 1982 permite naţiunilor să-şi extindă teritoriul dincolo de 200 de mile marine. Rusia şi-a prezentat pretenţiile sale provizorii asupra Oceanului Arctic în 2001, şi este evident că acestea se vor suprapune pretenţiilor Regatului Danemarcei. Nu se ştie apoi cât de paşnice sunt intenţiile Moscovei, mai ales că în 2007, submarinele sale au înfipt un steag rus pe fundul mării, sub Polul Nord. Dar riscurile de conflict la Polul Nord sunt marginale.

Imposibila înţelegere cu Rusia ?

Danemarca, Rusia şi celelalte state limitrofe Arcticii au asigurat că aveau intenţia să respecte regulile convenţiei privind dreptul mării pe tema delimitării frontierelor, iar Moscova nu poate decât să profite în urma unei evoluţii paşnice a situaţiei. Datorită coastei sale siberiene, întinsă de-a lungul a 20 000 de kilometri, ea va dobândi zone imense din fundurile Oceanului Arctic. Este puţin probabil ca Federaţia să pună în pericol acest beneficiu potenţial iscând probleme privind teritoriul mai mic revendicat de Danemarca.

mai mult la :

Danemarca a pornit spre Polul Nord

‎