Ieri s-au ţinut alegeri în Groenlanda, care are un Parlament – Inatsisartut – alcătuit din 31 de membri. În campanie, s-a discutat despre posibilitatea obţinerii independenţei.
Teritoriu auto-administrat al Danemarcei, la fel ca şi insulele Feroe, Groenlanda a ieşit din Comunitatea Europeană în 1985, la doar trei ani după aderare. Singurele domenii pe care nu le gestionează integral politicienii de la Nuuk – aşa se cheamă capitala – sunt relaţiile externe şi apărarea.
Acestea sunt asumate de Copenhaga, chiar dacă groenlandezii au şi ei un ministru cu un portofoliu care combină Afacerile Externe, Independenţa şi Agricultura! Deşi are doar 50 de mii de locuitori – dintre care 30 de mii votează –, Groenlanda nu e săracă în partide. În legislativul trecut erau cinci formaţiuni politice, acum vor fi şapte.
Ele copiază în general identităţile europene: există groenlandezi social-democraţi, conservatori sau liberali. Specificul local e dat de partidele care au îmbrăţişat naţionalismul. Până acum, cel mai important era unul creat în anii şaptezeci, şi anume Inuit Ataqatigiit, care înseamnă: Comunitatea inuită. În vederea alegerilor din 2018 s-a mai creat un asemenea partid, Nunatta Qitornai. În traducere, ar fi Copiii Ţării Noastre. Doctrina sa e simplă: independenţa imediat! Un alt partid – Nalerq – ar vrea ca separarea să fie efectivă în 2021, când se împlinesc 300 de ani de la debarcarea pe insulă a lui Hans Egede, un pastor luteran supranumit „Apostolul Groenlandei”. Una dintre vedetele noului partid e Aleqa Hammond, care reprezintă Groenlanda în parlamentul de la Copenhaga. Nu, nu există incompatibilitate…
Citeste mai mult:
Descoperă mai multe la Danemarca 🇩🇰 mapamond🌐media
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
